Perioada pașoptistă

Suprapus romantismului și în special romantismului francez, pașoptismul cuprinde și foarte multe trăsături iluministe. Elementele iluministe se manifestă în special în prima parte a pașoptismului și se concretizează prin înființarea unor instituții fundamentale pentru definirea unei națiuni moderne: școli, ziare și teatre.

Pașoptismul este o mișcare politică și culturală specifică pentru cultura română, ce a vizionat modernizarea Țărilor Române prin îndeplinirea a două mari obiective: unirea și independența românilor, realizate până sfârșitul secolului al XIX-lea.

Natura, temă predilectă pentru literatură, este ultima sugestie din articolul lui Kogălniceanu, care a fost tratată în diferite feluri de cei mai mulți scriitori pașpotiști. Se remarcă în epocă înclinația pentru pitoresc, înțeles ca un peisaj din natură care atrage printr-un detaliu deosebit sau prin varietatea formelor. Chiar Kogălniceanu îl folosește în articolul său Introducție, în legăturile cu obiceiurile românești, considerate pitorești și poetice, aici termenul depășind sfera descrierilor de natură și referindu-se la elemente atractive, deosebite.

Vocabular

suprapus  = átfedés

se maifestă = megnyilvánul

înființare = alapítás

instituții fundamentale = alapvető intézmények

definire = meghatározás

mișcare = mozgalom

a vizionat = elképzelte

obiectiv = célkitűzés

predilectă = kedvenc

tratată = kezelt

se remarcă = feltűnik

înclinație = hajlam

pitoresc = festői