Költői gondolat - művészi eszközök

Az előző bejegyzésben már találkoztál hasonló feladattal, de ezen csavartak egy kicsit. Ugyancsak a cím magyarázatára kíváncsiak, de két lényeges különbséggel: van szókorlát (annál se többet, se kevesebbet) és nem nagy általánosságban kíváncsiak a vers és a szöveg összefüggésére, hanem a művészi eszközök behatóbb ismerete szükséges.
 
Comentează, în 60–100 de cuvinte, ultima strofă a textului dat, prin evidențierea relației dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

A megadott vers: Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei. A csillagozott szavak magyarázata megtalálható a vers végén.



Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei
Ultima strofă a poeziei “Pe coastele Calabrei “ de Vasile Alecsandri prezintă imaginea Siciliei înconjurată de valurile mării. A vers utolsó szakasza bemutatja a tenger hullámaival körülvett Szicília partjait.
Cromatica tabloului este sugerată de epitetul “azurie”şi de personificarea “Dorm valurile mării sub atmosfera caldă”. A kép színességét az "azúr" jelző és az "A tenger hullámai alszanak a meleg légkör alatt" megszemélyesítés sugallja.
Imaginile vizuale se împletesc cu o imagine olfactivă: ”Aspiră-al Syracusei parfum oriental.”A látvány összeolvad a szaglási képpel: "Syracuza keleti illata felé törekszik".
Tabloul prezentat transmite o stare de linişte, de echilibru. A bemutaott kép nyugalmat, kiegyensúlyozottságot közvetít.
Prezenţa călătorului în mijlocul acestui tablou întăreşte această impresie. Azzal, hogy az utazó mindezen kép közepén áll, csak megerősíti ezt az érzést.
Versurile au rimă împerecheată, iar măsura este de 14 silabe. A verssorok páros rímmel és 14-es szótagszámmal rendelkeznek.

Stílusalakzatok

A szépirodalmat azért hívjuk "szép"-nek, mert sokkal változatosabban, szebben fejezi ki a gondolatainkat, mint ahogy mi tudnánk a hétköznapi szóhasználatunkkal. A leggyakrabban ez a szépséget a stílusalakzatok, stíluseszközök, szóképek, alakzatok használatával éri el a szerző.
Románul ezek a

Figuri de stil

Figurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri. În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de relațiile care se stabilesc între ele.

A művészi szövegben a szemléletesség és hatásosság eszközei a szóképek, amelyek csak az adott szövegben funkcionálnak képként.

A román nyelvben három nagy csoportba sorolták őket: betűk szintjén létezőkre, szótani (alaktani) és mondattani és értelembeli alakzatokra.

1. Figuri de stil la nivelul literelor 
Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale.

Prin vulturi vântul viu vuia,
Vrun prinț mai tânăr când trecea.

Nunta Zamfirei, G. Coșbuc

Alliteráció: a szó eleji mássalhangzók összecsengése kelthet kellemes, andalító és félelmetes, rémisztő hangulatot, a mássalhangzók fizikai tulajdonságaitól függően.
 
Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor.

Toate păsările dorm,
Numai una n-are somn.

În grădina lui Ion, din folclor

2. Figuri de stil la nivel morfologic și sintactic  
Repetiția constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului.

Ismétlés: 2 fajtáját ismerjük, az egyik amikor a szavak, szószerkezetek változatlan formában ismétlődnek, a másik az, amikor csak a szótő ismétlődik.
Enumerația constă în prezentarea succesivă a unor fapte sau aspecte. Relația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare.

Felsorolás: nem rokon értelmű szavak azonos mondatrészi helyzetben való szerepeltetése tartalmi erősítés céljából.

 

Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen.
A szórend megfordítása akkor szükséges, ha szeretnénk valamit kihangsúlyozni.
Nem mindegy, hogy:

Pisti este jön. vagy
Este jön Pisti. vagy
Jön Pisti, este.

Mindhárom mondattal látszólag ugyanazt mondom el, de mást hangsúlyozok.

Interogația retorică (költői kérdés) este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns, acesta fiind evident și cuprins sau sugerat în enunț.

Poate cineva învăța într-o zi ceea ce noi studiem de ani buni?

Invocația retorică (költői felszólítás) este o rugăminte adresată divinității, muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor.

Cum nu vii tu,Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei
Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei

Scrisoarea III, Mihai Eminescu
 
3. Figuri de stil la nivel semantic sau figuri de cuvânt
Comparația este una dintre cele mai frecvente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul evidențierii primului termen. Dar nu se poate scrie decât sub forma epitetului personificator pentru a se alătura figurii de stil.

Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Procesul de realizare a metaforei constă în „punerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri, ființe, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii“.

Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,
Prin care trece albă regina nopții moartă

Melancolie, Mihai Eminescu

Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului.

Personificarea este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie însușiri umane.

Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat, mărind sau micșorînd, trăsăturile unei ființe, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori.

Gigantică poartă-o cupolă pe frunte

Pașa Hassan, G. Coșbuc

Antiteza este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cuvinte, fapte, personaje, idei, situații.

Ea un înger ce se roagă – El un demon ce visează;
Ea o inima de aur – El un suflet apostat.

Înger și demon, M. Eminescu

Forrás1, forrás2